Recenzie - Scorpions - Crazy World Tour 2018​

Recenzie - Scorpions - Crazy World Tour 2018​ 

Marţi, 12.06.2018, ora 17:00. Ajung la Romexpo. Căldura mare mes amis! Intru, îmi iau o apă rece şi aştept să înceapă petrecerea. Soare toropitor, destul de aglomerat, toată lumea tânjea după muzică. 
Timid, urcă pe scenă o trupă de cover-uri: Salamandra. 

Odată cu ei şi oamenii încep să se anime. Parcă am mai uitat de căldură. Sună bine băieţii ăştia. Un cover AC/DC, un cover Deep Purple, o melodie de-alor, parcă încep să ne ducă pe valuri de rock.

După ei, ca nişte titani, încrezători şi mândri, urcă pe scenă cei ce-mi bucurau, când eram copil, unele seri de vară, cu concertele lor din curtea CEC-ului mare (Palatul CEC). Nimeni alţii decât cei de la Compact B

Impreuna cu invitatul special Leo Iorga.

O trupă cu adevărat rock, unii dintre cei mai vechi şi mai buni de la noi. Trupa asta poate să spună cu adevărat că rock-ul este nemuritor. Au reuşit să ridice arena în picioare. Nici cei care încă mai moţăiau, toropiţi de căldură, n-au reuşit să treacă nepăsători peste melodii ca “Mă voi întoarce”, “Singur te caut în noapte” sau “Să te gândeşti la mine”. Rockerii de la Compact B, împreună cu Leo Iorga, şi-au petrecut viaţa pe scenă, începând cu 1988 de când s-a înfiinţat trupa şi până azi, având membri care au ajuns la venerabila vârstă de 62 de ani, dupa cum spunea Leo Iorga de toboşarul trupei, Leluţ Vasilescu. După încântarea celor de la Compact B cu Leo Iorga s-a făcut linişte. Toţi aşteptam cuminţi cel mai important moment al serii, când, cu o precizie nemţească: fum, zgomote puternice de bas, mulţimea în delir! "Buna seara Bucuresti! Ce faci?" s-a auzit ţipând Klaus Meine, vocalistul binecunoscutei trupe Scorpions.

Toată lumea aclama. iar ei debordau de energie, trecând de la o melodie la alta cu uşurinţa reieşită din anii de experienţă pe scenă. Rock adevărat. Aşa cum rar auzi pe scenele din România. Scorpions au ştiut să îşi aducă tot publicul aproape, să comunice cu mulţimea şi să o facă să vrea şi mai mult din puterea rock-ului de care sunt capabili legendarii bavarezi. Melodie după melodie, publicul era şi mai încântat de performanţele scorpionilor, care au demonstrat încă o dată că au luat cea mai buna decizie în a nu se retrage de pe scena internaţională. După ce au fost siguri că şi-au adus mulţimea aproape de ei, metalistii ne-au încântat urechile cu melodii consacrate ca “Send me an angel” sau “Wind of Change”.

Piele de găină, publicul cânta versurile cuvânt cu cuvânt, toată lumea e transpusă. Un singur cuvânt poate să descrie atmosfera: Incredibil! Momentul culminează cu repertoriul solo al tobosarului Mikkey Dee, care a amuţit întreaga arenă. Rockerii de la Scorpions au fost trup şi suflet alături de publicul român timp de o oră şi jumătate. Prea puţin, după părerea mea, şi, se pare că şi după cea a publicului, care a cerut cu îndârjire un bis de la legendarii rock-ului internaţional.

Iar ei l-au oferit cu o energie uimitoare, de parcă abia începuseră concertul. Au revenit cu melodia “Still loving you”, din nou una consacrată, apoi nu pot spune decat ca they rocked us like a hurricane, în stilul caracteristic ce demonstrează că într-adevăr rockul este pentru totdeauna. Şi cum să nu fie aşa daca par a nu îmbătrâni niciodată. "How can we grow old when the soundtrack of our lives is rock and roll" (Cum să îmbătrânim când coloana sonoră a vieţilor noastre este rock and roll) era scris pe tricolorul purtat de Meine la momentul bis-ului. Multumim Scorpions! România vă iubeşte!