“Din Munți Apuseni - în legendă stă scris,
Din ape de Mureș și Someș și Criș,
La un loc adunați ca o haită păgână
Sub pecete de cântec hulim pe sub Lună.
Vechea lege a firii s-o înturnăm ne-am găsit,
Voia bună în suflet s-aducem grăbit,
Cu vin și cu cântec și joc am venit
Și-mpreună cu voi, AD HOC ne-am numit! ”
În 2009, în România, o nouă poveste începe să prindă viaţă. Doi călători se întâlnesc pe acelaşi drum şi decid să se aventureze mai departe împreună. Fără să ştie clar încotro vor ajunge sau cum vor creşte împreună.
Pentru început cântă muzica de cameră, pe străzile din Oradea. Dar, ca în orice călătorie, drumul nu e niciodată drept şi nici acelaşi, personajele evoluează, aventurile şi scopul de asemenea. Astfel, au pornit de la un duet stradal ajungând o haită de patru flăcăi și-o zână, bine clădiți și frumoși care îmbină atitudinea punk cu instrumentele acustice, filozofiile şi elementele folclorice româneşti, cu o melodie şi o tehnică medievală.
Peripeţiile, nici pe departe nu i-au ocolit. In 2010 au început spectacolele în cluburi, în 2011 participarea la festivaluri, în 2012 au bătut ţara în lung şi-n lat cu peste 50 de concerte, iar în 2013 erau în sfârșit pregătiți să lanseze primul lor jurnal -albumul de debut „Dezmăț, Licori și Muzici Medievale!”, și au făcut-o în stil mare: lansarea a fost de patru ori premieră în industria muzicală românească. AD HOC e singura trupă care a lansat în România, gratuit, un număr atât de mare (10.000 de copii) de albume, fără casă de discuri, într-o poveste, ca personaje fantastice. Toate acestea se întâmplau în numărul 7 al revistei Harap Alb Continuă. Şi pentru că distracţia e mai bună atunci când nu se termină niciodată, AD HOC se pregătesc, în secret, să plece în a doua călătorie de promovare a albumului lor.
Păstrând mereu povestea, concertele AD HOC sunt adevărate spectacole: cu piei, blănuri și tatuaje croite pe măsura atitudinii lor, cu poveşti, legende și fum potrivit misticismului lor și cu atâta energie și scandal încât să te cucerească și să te ducă într-o lume de basm și legendă din primul până în ultimul moment pe care îl petreci alături de ei.
În 2012 și-au dat în petec și mai tare, construind împreună cu “Crispus – The Art of Fire” un spectacol teatral de muzică, foc și jonglerie. “Povestea Vinului” este o legendă veche de pe vremea potopului creștin în care acrobațiile iscusite cu foc și dansul se îmbină cu povestea și muzica într-o procesiune sincretică atent dezvoltată care nu plasează publicul într-un spațiu mitic, de legendă, ci îl creează la propriu chiar acolo, în jurul lui.
2013 a fost un an cu multe aventuri pentru barzii AD HOC. Aceşti „stră-stră-bunici ai lui Sid Vicious, ajunși în viitor” (Cațavencu) şi-au lansat primul album într-o zi de joi, 17 octombrie, în Music Club din București, urmând apoi înca 11 oraşe din ţară unde au încins spiritele și mințile publicului – masei de prieteni care crește vertiginos pe zi ce trece.
Ca în orice călătorie, eroii noştri, la fiecare popas s-au împrietenit cu toţi cei cu care le-a fost să li se intersecteze drumul: Lună Amară, Celelalte Cuvinte, Sistem, Holograf sau Viţa de Vie.
Precum Greuceanu, Făt Frumos, Harap Alb sau Prâslea, în 2014 eroii AD HOC sunt, ca întotdeauna, pregătiţi să facă faţă provocărilor şi să surpindă, să ajute şi să vină cu soluţii muzicale dar neaşteptate, ghiduşe, deopotrivă mature şi copilăreşti, limpezi sau tumultoase. Pe scurt, tot ce e nevoie pentru a asigura publicului momente de neuitat. Fără să-și nege nimic din trecutul apropiat sau cel îndepărtat, AD HOC au ales să-și lase sufletele libere să cânte.
De la balade sincere și triste, la piese parcă rupte din furtună, muzica lor îmbină sonorități, ritmuri și idei medievale, rock și folclorice românești, uneori surprinzând cu inserții din toate părțile și sunetele lumii.
Trecuți prin multe avataruri și formule, cei 5 AD HOC, adică: Sergiu “Corbu” Boldor (vioară, voce), Dan “Ursu” Olar (tapan, vorbe), Igor Antoniuc “Făt Frumos” (chitară, voce), Andrei Nagy “Vampiru”(violoncel) și Elena Stoica (vioară) așteaptă cu ochii limpezi și larg deschiși să ajungă în toate colțurile lumii și să împartă “Dezmăț, Licori și Muzici Medievale!” oricui va avea urechi să-i asculte, minte să-i înțeleagă și picioare să danseze până la capăt.
